#

Studenție în Turcia


    Am stat de vorbă cu un tânăr puțin ieșit din tiparele unei Românii creștine în sensul că, deși este convertit la islam, este mai întâi român. Însă nu am vrut să insistăm în acest interviu asupra aspectului religios, ci mai mult asupra perspectivei reale, umane, ale unui tânăr plecat să studieze într-o țară care, chipurile, are bulină neagră în istoria noastră. Poate că nu toate răspunsurile sunt de găsit în țările apusene și mai multe perspective ar trebui explorate.

    Numele lui este Daniel Cîniparu, face 24 de ani și este plecat din 2015.

    De ce în Turcia?

Daniel: „O întrebare pe care am primit-o destul de des având în vedere că majoritatea oamenilor aleg să plece în țări din vestul Europei. Am ales Turcia pentru că am vrut să studiez teologia islamică. Decizia a fost puțin mai amplă, pentru că am avut opțiunea de a merge și la alte facultăți din mai multe țări arabe, dar am ales Turcia după 3 criterii: distanța de casă, apropierea culturală și vremea.”

   Cum a fost trecerea de la liceu, direct într-o țară nu atât de bine vorbitoare de limbă engleză?

Daniel: „Nu neapărat că se vorbește foarte puțin. Mi se pare că fac o alegere în a nu vorbi altă limbă. Trecerea a fost subită, dificilă la început. Te trezești într-un loc în care nu se vorbește nici una dintre limbile în care ai măcar un minim de cunoștințe. Dar nu ar trebui să își închipuie nimeni că încerci să găsești un loc și oamenii nu vor să te ajute. Se străduiesc, dau din mâini, scot telefoanele să traducă. Sunt foarte prietenoși și ospitalieri. Cea mai mare încercare la început a fost să găsesc căminul. Străzile aici arată altfel, orașul Bursa e foarte mare, arhitectura este diferită.”

    Au mai fost și alți români la universitatea la care înveți și tu?

Daniel: „Sunt primul student român la Facultatea de Teologie Islamică din Bursa. La univeristate, în general vorbind, au mai fost o mână de studenți români înaintea mea.

    Cum diferă sistemul lor față de al nostru?

Daniel: „Nu mi se pare că este o diferență mare. Sistemul e bine adaptat la normele mondiale. Sunt foarte mulți studenți străini, chiar și din țările europene. Nici eu nu m-am așteptat la chestia asta. Cel mai tare m-a fascinat anul de pregătire de turcă pe care l-am făcut la Centru de Limbă Turcă al Universității Uludag. Sistemul de predare a fost total diferit. Am învățat limba turcă, în turcă. Nu mi s-a predat limba turcă în engleză. Făceam câte 2-3 ore cu un profesor și apoi se schimba profesorul. Am învățat limba exact cum o învață acasă un copil. Pare puțin bizar. Cu obiectele este simplu, la conjugări e mai dificil. În 8 luni maxim ajungi la nivelul B2 de limbă, pornind de la 0.”

Student la facultate in Turcia

    La ce ai reușit să te adaptezi cel mai rapid?

Daniel: „Cel mai ușor m-am adaptat la patriotism și respectul față de sine. Am fost educat de mic cu ele, dar nu le-am întâlnit destul de des la mine în țară. Este dureros să spun asta, dar trăim într-o epocă în care să fii român nu înseamnă prea mult pentru români și oamenii se feresc să spună asta. Parcă le este jenă uneori. Aici nu-i așa. Mândria lor merge în trecut și până la Imperiul Otoman. Sunt mândri, dar nu neapărat orgolioși. Majoritatea sunt mândri că sunt turci, își iubesc țara și iubesc cine sunt. Asta mi se pare fascinant. Oriunde o să meargă în lume, un turc o să zică că-i turc.”

    Cum a fost experiența adaptării per total?

Daniel: „A fost fascinant. O fost și încă este. Sunt un popor cu o istorie bogată și din punct de vedere cultural mi se pare că suntem foarte apropiați.
    Mi se pare că sunt apropiați de o cultură care la noi a început să apună, în sensul că umanitatea e mai importantă la ei. Și islamul are o influență puternică. Ei se bazează pe învățăturile islamice.”

    Ce are turcul și românul nu are?

Daniel: „Are un simț empatic și uman mai dezvoltat decât noi. Eu sunt ardelean și am crescut cu noțiunile astea de mic, fac parte din mine, pentru că așa am fost crescut de părinți. Schimbările care s-au produs în poporul nostru în ultimii ani nu mi se pare că au fost schimbări naturale, iar multe nici corecte.”

    Ai vrea să te reîntorci în țară?

Daniel: „Categoric da. România e țara mea, patria mea, mama mea. Așa ar trebui să facem toți. Să nu stăm rupți de lume, să vedem ce fac alții, ce merge bine, să învățăm, să venim să aplicăm la noi acasă. Să vedem ce nu merge, să ne asigurăm că nu se întâmplă la noi.”

    În ce parte a țării te-ai așeza?

Daniel: „Acasă.”

    Ce ai aduce din ce ai învățat sau ce ai început deja să aplici?

Daniel: „Aș aduce din simțul civic și din dragostea față de aproape. Sunt unul din mulți români care vor să facă ceva acasă pentru noi. Personal sunt membru fondator al Asociației pentru Moscheea Maria. Un ONG cu scop caritabil care are mai multe atribuții prevăzute în statut pentru ajutorarea comunității. Unul dintre cele mai mari proiecte este construirea unui centru comunitar de care să beneficieze comunitatea din zonă. Vream să facem o bibliotecă, un loc de joacă. Un loc unde să aducem lumea împreună, ăsta-i scopul nostru.”

Moscheea Maria din Moldova

    Ai recomanda Turcia?

Daniel: „Da. Ca student sau turist, Turcia este o țară care merită văzută!”

 

 

 

Publicat: 22/04/2020 21:35


# 10 aprecieri
# 1623 vizualizări

Comentarii


Adauga comentariu


Abdurrahman ÜstünŁ 25/04/2020 22:22

Daniel sen Romania için Türkiye için ve dünya için ışık olacaksın inşaallah, sende farklı bir ruh, farklı bir vizyon, farklı bir derinlik var, Allah muvaffak etsin, amin



Articole asemănătoare