#

Cum este somnul. De ce este și cum funcționează creierul


    Somnul este parte a vieții oricărui organism încă din primele milenii ale existenție. Cu toate aceste, este unul dintre cele mai rar adresate subiecte când vine vorba de rolul lui în sănătatea noastră. 

    Nimeni nu neagă importanța somnului atunci când vine vorba de odihnă, însă de ce acest element care ne ocupă o treime din viață ar avea un rol atât de limitat? Din fericire au fost oameni de știință care și-au pus această întrebare și de-a lungul anilor au ajuns să descopere lucruri uimitoare legate de rolul și importanța somnlui.

    De fapt, conform descoperirilor, orele matinale de la care pornesc activitășile societății s-au devedit a fi nesănătoase. Modernitatea a greșit și persită în greșeală susținând că somnul este lucru la care trebuie să renunți pentru a ajunge la succes.

    Vom încerca să acoperim:

  • Tipuri de somn
  • Somnul NREM
  • Somnul REM
  • Somnul de după-amiază

 

    1. Tipuri de somn

 

    Probabil ai auzit deja că somnul este divizat în etape, chiar dacă nu te trezești în timpul nopții pentru a merge la baie. Să ținem cont că această divizare nu se petrece doar când vine vorba de om, ci la majoritatea regnului mamifer și nu numai.

    Din momentul în care adormi, până în punctul în care te trezești, somnul tău este împărțit în 2:

  1. Somnul NREM - sau Non-Rapid Eye Movement
  2. Somnul REM - sau Rapid Eye Movement

    Ordinea nu este aleatorie. În prima parte a serii, atunci când adormim, întrăm în starea de NREM. Deși este etapa somnului profund, este etapa somnului din care suntem, în continuare, destul de ușor de trezit. 

    În partea următoare a ciclului cricadian, când mai sunt câteva ore până la răsărit, creierul intră în starea de REM, cunoscută pentru faptul că în aceea etapa ochii se mișcă rapid sub ploape. Este etapa în care o persoană este cel mai greu de trezit și corespunde cu momentul în care visele se manifestă.

    Ca să înțelegem de ce o persoană este mai dificil de trezit în etapa somnului REM decât în etapa NREM(caracterizată de somnul profund), trebuie să înțelegem activitățile care au loc în creier.

    În timpul stării de veghe, creierul are o intensă activitate electrică. Dacă vă imaginați un stadion de 50.000 de oameni, stare de veche este ca atunci când fiecare dintre ei ar vorbi lucruri separete, pe tonuri și intensitatea diferită. S-ar crea un haos.

    În timpul somnului NREM lucrurile sunt cu totul altfel. Impusulurile electrice ale creierului se sincronizează. Ca atunci când cei 50.000 de oameni își unesc vocile pentru a transmite același mesaj sau pentru a intona un imn. Câtă vreme încă ne află în ciclul NREM, deși corpul ni se relaxează, păstrăm un anumit tonus muscular, suficient de mare pentru a fi captat cu ușurință de aparatele de specialitate.

    În ciclul somnului REM revenim la aceeași activitate electrică ca cea din starea de veghe. Ba mai mult, în multe cazuri s-a indicat activitate cerebrală cu până la 30% mai ridicată în timpul somnului REM decât în stare de veghe. 

    Înainte de a intra în acest ciclul REM, creierul ,,detașează” corpul, chiar dacă nu complet. Parte din creier resposabilă încă primește semnalele de la stimulii externi, însă funcționează ca un filtru pentru ceea ce trebuie sau nu transmis mai departe. Când această ,,detașare” are loc, mușchii își pierd tonusul rămas, iar corpul intră în stare de relaxare. 

 

    Așa ar arăta activitatea cerebrală în timpul somnului.

    Prima ar fi imsobil de transformat în muzică, în vreme ce a două s-ar transforma într-un cântec calm, chiar previzibil.

    Somn Rem si somn profund

 

 

 

    2. Somnul NREM

 

    În timpul stării de veghe zilnice hipocampul, care este un important factor al memoriei de scurtă durată, adună tot felul de informații noi. Pentru a transforma această memorie de scurtă durată în informații sau amintiri cu factor permanent, informația trebuie transferată într-o altă parte a creierului. 

    În ciclul somnului profund NREM se întâmplă exact acest lucru. Informația îngrămădită peste zi în hipocamp este procesată și mutată în aria memoriei cu caracter îndelungat. Este momentul în care învățarea trece printr-un moment critic, căci transferul dinspre hipocamp este supus selectivității.    

    Înainte ca informația să fie transformată în amintire permanentă, are loc un proces prin care mintea selectează informațiile pe care le consideră necesare. Altfel spus, este momentul din noapte în care are loc uitarea. Parte cumva îmbucurătoare este că acest transfer ține cont de deciziile pe care le luăm în timpul stării de veghe.

    Într-un experiment din 2009 s-a dovedit că somnul îmbunătățește semnificativ și selectiv memoria. Participanților la experiment li s-a cerut să observe 100 de imagine, fiecare purtând o etichetă R(reține) sau F(uită), apoi au fost despărțiți în 2 grupuri. Unui grup i-a fost permis somnul siestei, celuilalt nu. Grupul care a avut ocazia somnului a avut rezultate mult mai bune atât în memomare cât și în memorarea după criteriile R sau F:

    Somnul NREM ajută atât la memorara informațiilor de tipul celor învățate dintr-un manual, cât și la consolidarea informațiilor motorii.

 

    3. Somnul REM

 

    Dacă te-ai culcat vreodată având în minte o problemă fără răspuns, însă a doua zi dimineață ai găsit soluția în mod miraculos, înseamnă că ai avut un ciclul de somn REM calitativ și eficient.

    Dacă în timpul somnului NREM creierul reține noile informații acumulate peste zi, în timpul somnului REM creierul dă startul unui proces puterc de asociere a informațiilor. Lucru aceste nu se întâmplă doar cu informațiile noi obținute peste zi, ci au loc tot felul de asocieri cu orice informație deja stocată în memoria cu termen lung. Acest lucru explică suficient de bine de ce visele fie redau ziua precentă ca și când o retrăim, fie crează tot felul de povești încredibil de încâlcite și fără noimă.

    Această activitate intensă este și motivul pentru care corpul este separat de ceea ce creierul proiectează. Imaginați-vă că ați avea un vis în care aruncați cu mingea către un coș. Dacă mintea ar trimite către corp semnalele de mișcare, cel mai probabil v-ați ridica din pat și v-ați răni în mod sigur, căci în continuare semnalele primite din lumea exterioară sunt majoritar izolate de corp. Ați putea, crezând ca mergeți să luați mingea, să ridicați laptopul și să-l izbiți de podea visând că este o minge.

    Asocierea puternică pe care mintea noastră este capabilă să o realizeze în timp ce dormim este unul dintre carburanții principali pentru caracteristica care a ajutat umanitatea să avanseze atât de mult: creativitatea.

 

    4. Somnul de după-amiază

 

    Orele de somn ale cărui individ sunt decisiv influențate de 2 factori: ritmul circadian și nivelul de adenozină. Ritmul Circadian este ritmul intern de funcționare al organismului, care lucrează în strânsă legătură cu ciclur solar. Este dovedit totuși că ciclul solar este cel mai important reper, însă ciclul circadian uman este ușor diferit și chiar mai lung decât 24 de ore, de la individ la individ.

    Adenozina este o substanță care se acumulează peste zi la nivelul creierului și care generează presiunea de adormi. 

Despre somn, despre siesta si tipuri de somn

    Acest ciclul uman poate fi influențaț destul de ușor, dacă expunerea la lumina solară este limitată, iar creierul este impiedicat din a resimți efectele adenozinei prin droguri precum cofeina, metamfetamina.

    Ciclul circadian și adenozina nu funcționează simultan pe durata celor 24 de ore de aceea, în jurul amiezii, se generează de multe ori nevoia de somn. Este o nevoie natură care recomandă cel puțin 30 de minute de siestă. Dacă te-ai întrebat de ce la amiază, mai ales după masă, te cuprinde o stare cruntă de somn și simți presiunea acestei stări, ea nu se datorează doar unei mese copioasă, ci și nevoii naturale de a dormi.

    Chiar dacă din epoca industrială s-a promovat idea că cine se scoală devreme, departe ajunge, evoluția contrazice. Adevărul este că în vremea când oamenii s-au organizat pentru primele dă-ți în comunități extinse, siguranța comunității trebuia asigurată și pe timp de noapte. De aceea, o parte a comunității mergea la culcare odată cu apusul, în vreme ce altă parte mergea la culcare târziu în noapte. 

    Dacă stai și te gândești, lucrul astă se aplică și în ziua de astăzi, în cazul ofițerilor de ordine care trebuie să lucreze în timp de noapte.

    Somnul de după-amiază sau dormitul până după-amiază nu sunt semnele unei persoane leneșe, ci sunt nevoi individuale, adânc înrădăcinate în evoluția ADN-ului.

    Dacă vrei să continuii să afli mai multe, vezi Despre Somn

Publicat: 01/06/2021 13:01


# 4 aprecieri
# 638 vizualizări

Comentarii


Adauga comentariu



Articole asemănătoare