#

Un SMS-Eu salvează un zeu


    Auzisem întâia oară de Băile Herculane când eram copil și îmi petreceam verile la bunici, iar familia făcea un fel de consiliu medical pentru a se hotărâ unde să îl trimită pe bunicul la tratament. Exista mereu disputa asta, oare unde e mai bine: la Felix sau la Herculane?

    Cum discuția nu părăsea contextul medical, imaginația nu îmi fugea prea departe. Nu puteam înțelege ce este atât de sănătos la o baie, pe care o puteau face și în Moldova de lângă sat și aveam în cap doar imagini pline de gresie albă, de țevi vechi și băi infecte cum au majoritatea spitatelor din România. Pentru multă vreme Băile Herculane au fost pentru mine simple băi într-un spital.

     Ani mai târziu, adică vara trecută, m-am gândit să trec și eu pe acolo. Evident întâi am pus mâna pe telefon și am dat o căutare pe Google să îmi fac o vagă idee despre zonă. Zic vagă pentru că nu am vrut să fac un deep search. Ce arată internetul de multe ori e diferit de ceeea ce găsești la fața locului.

    Când am ajuns în zonă, oricât m-a zăpăcit Waze-ul, nu am găsit spitalul care mi-a rămas blocat în minte din copilărie.

    Am renunțat la idee și am plecat să caut piscinele de pe marginea drumului care apăreau pe internet, pe care le-am și găsit relativ ușor.

    Credeam că noi aștia, tinerii din România, nu avem nici pe naiba la oase sau articulații. E vreme lungă până facem 40, ca să avem dureri, ni se zice. Bălăceala în acele ape a contra-zis cu argumente bune mentalitatea asta din popor.

    Chiar dacă am rămas cu o impresie bună despre efectele acelei ape și accesibilitatea izvoarelor (și bineînțeles scrie că apa nu e de băut), am plecat cu o părere, să zic incertă, legată de contextul în care le găsești. Marginea drumului s-a transformat în loc de parcare și spațiu pentru tot felul de tarabe. Gunoiul se tot adună, mirosurile la fel, iar căbănuțele în care poți să îți faci masaj când ieși din apă sunt mai degrabă niște cocioabe împrăștiate prin pădure, deloc igienice și cu un personal la care te uiți suspicios.

     Dacă în acea primă parte din zi tot ceea ce am văzut a fost despre trup și oarecum despre minte, când am coborât în oraș totul s-a dovenit a fi despre trecut, istorie și sentimente.

    Întâi m-am izbit de foarte multe clădiri abandonate, de la hoteluri până la centre de masaj(scria acolo cu litere mari, n-am dedus eu), pe care l-am pus în seama modului în care românii pleacă în străinătate. Nu neg faptul că am trimis niște gânduri bune către București, partide etc.

    Pe urmă am ajuns pe Strada Izvorului unde am găsit în ruină Băile Neptun. Fără să fi fost prea informat am putut simți că nu sărăcia este motivul pentru care atât de multe clădiri erau abandonate. Când vezi o clădire atât grandioasă precum cea a Băilor Neptun, nu e greu să bănuiești istoria pe care acel acoperiș o ascunde și comoara pe care statul o ignoră. Știi că se tot spune: Ignoranța ucide! Nu se aplică doar în cazul vieții oamenilor.

Baile Neptun

    Am continuat să înaintez spre Piața Hercules, lucru care a continuat să îmi hrănească atât decepția pe de o parte, pe de alta toate acele emoții care m-au și făcut să scriu acest articol, chiar dacă a trecut multișor de atunci. Oricât ar fi trecut, furia și motivația de atunci tot s-ar fi concretizat într-o formă sau alta.

    În continuare clădiri istorice abandonate, aproape de ruină, cu o piața cu potențial extraordinar unde lumea, evident, s-a gândit că nu strică să parcheze câteva mașini.

Piata Hercules

    Este foarte greu de spus în câteva vorbe tot ceea ce a rămas și se vede, dar cu atât mai greu ce se poate vedea și se ignoră.

    Când am prins internet mai bun am decis să fac acel deep search și las doar un mic rezumat aici. Voi lăsa mai multe linkuri la final. O parte a stațiunii se pare că a recăpatat viață prin investiții, dar mai este drum de parcurs.

    Băile sunt atestate oficial din vreme romanilor, anul 153. Numele Herculane vine de la semizeul Hercule, care s-ar fi îmbăiat în apa termală pentru a prinde putere. Stațiunea a stagnat când a fost eliberată de romani odată cu retragerea lor de pe teritoriul Daciei.

    Din 1718 băile devin parte a Imperiului Austriac, care oferă cea mai importantă dezvoltare stațiunii și o transformă într-o stațiune imperială. Tot ei au construit și Băile Neptun. Clădire care astăzi cel mai probabil ar fi fost la același nivel cu solul dacă nu ar fi luat inițiativă Asociația Locus prin Herculane Project. Au reușit să strângă suma de 100.000 de Euro doar pentru punerea în siguranță a clădirii, dar mai este de muncă până la reabilitarea ei.

    Au pornit o nouă campanie tocmai în acest scop, de a salva Băile Neptun

    Pentru mai multe imagini, chiar și din interiorul clădirii, vezi aici.

    Poate tu nu știi prea multe despre ape termale și băi, poate nu știi nimic nici despre Herculane, dar poate băile astea ți-au salvat bătrânii.

    Salvează tu acum băile. Trimite SMS cu textul EuSuntHerculane la 8843 și donează 2 Euro, adică undeva la 10 lei.

    Dacă 1 leu a salvat un Ateneu, atunci un SMS-Eu salvează un zeu.

 

    Legendele legate de Hercule și băi

    Istoria stațiunii

    Interviu cu fondatoarea Herculane Project

Publicat: 20/12/2020 17:58


# 5 aprecieri
# 487 vizualizări

Comentarii


Adauga comentariu



Articole asemănătoare